ÖNSÖZ

Gagouz dili blog'una HOŞ GELDINIZ!

Bu site okul hem universite üüredicilerinä, üürencilerä, studentlerä deyni kuruldu. Umut ederim, ki verili informaţia faydalı olur.

понедельник, 4 апреля 2016 г.

Substantivele compuse în limba găgăuză cu structura  adjectiv
 nume de culoare plus substantiv.

       
            Formarea cuvintelor cu ajutorul unirii a două temelii – una din cele mai răspîndite metode ale formării cuvintelor noi. Prezintă interes cuvintele noi cu structura adjectiv cu nume de  culoare şi plus un substantiv. Cantitatea acestui grup de cuvinte e vastă în limba găgăuză. Utilizarea adjectivelor cu nume de culoare la formarea cuvintelor compuse e răspîndită nu numai în limba găgăuză, dar şi în alte limbi care intră în familia limbilor turcice.
Analiza semnificaţiilor a cuvintelor compuse din adjectiv + substantiv permite să evidenţiem cîteva grupe semantice.
Cea mai productivă grupă este „oameni şi caractere”. De exemplu, aksakal < ak + sakal (ak – alb, sakal - barbă). Sensul acestui cuvînt compus este „om bătrîn” (Dicţionarul „Divanu Lugat-it-Turc” de Mahmul al-Kaşgarlî, sec.XI).
Calitatea oamenilor este reflectată în aşa substantive compuse ca karacendem < kara + cendem (kara – negru, cendem [gendem] - infern), ce înseamnă om rău, cu caracter infernal, insuportabil.
Karakoca < kara + koca (koca [cogea] - soţ) – un bătrîn cu păr negru (adică nu e încă sur).
Utilizarea adjectivelor cu nume de culoare întîlnim şi în substantivele compuse care semnifică organele interne.
Din limba persiană a fost împrumutat cuvîntul ciğer [gier] – ficat. După analogia din limba persiană ciğer sefıd – ficat alb, adică plămîni, a fost format cuvîntul akciğer < ak + ciğer sau biyazciğer (biyaz – sin. ak - alb). Pentru a diferenţia ficatul de plămîni era formată o îmbinare stabilă kara ciğer, dar mai tîrziu s-a transformat în substantiv compus karaciğer cu acelaş sens.
Culoarea mai întunecată a sîngelui vînos s-a reflectat la denumirea vaselor sanguine – damar şi s-a format cuvînt compus karadamar (kara – negru, damar - venă). Bolile omului şi ale animalelor se caracterizează cu diferite nuanse de colori. Putem numi trei boli, care se caracterizează prin roşcarea pielei: scarlatină (din limba latină scarlatum – roşu deschis), carbuncul şi erizipel. Scarlatina în limba găgăuză  kızılhastalığı < kızıl [cîzîl; hastalîî] - roşu + hastalığı ( boală); carbuncul – kızılyara < kızıl + yara (yara [iara] - rană) şi erizipel – kızılürük < kızıl + ürük (ürük [iuriuc] – cu viteză).
Cu culoarea neagră e legat cuvîntul ce semnifică antrax karakabarcık < kara + kabarcık (kabarcık [cabargic] - băşică). Adjectivul kara în sens „închis la culoare” a servit la crearea substentivului compus karasu – apă închisă la culoare, însemnă boala ochilor care duce la orbire. Adjectivul kara se foloseşte încă în sens figurat -  posomorît, dur, grav, ce poate de întîlnit în aşa denumiri ale bolilor ca karasarılık < kara + sarılık (sarılık [sarîlîc] - gălbănare) – holeră, adică gălbănare gravă. Mai ales cuvîntul kara cu sens figurat se întîlneşte în îmbinare de cuvinte karasevda < kara + sevda (sevda - dragoste) – melancolie.
O vastă răspîndire în limba găgăuză şi în alte limbi turcice au primit cuvinte compuse ce refer la plante, copaci şi tufişuri, peşti, păsări, animale.
Analiza denumirii a culorilor existente cu culoarea kara ne permite să facem o concluzie, că adjectivul kara în structura cuvîntului compus capătă un sens negativ. Aşa, în comparaţia cu alte flori şi plante adjectivul kara înseamnă şi buruiană. De exemplu,  în cuvînt compus karaçayır < kara + çayır (çayır [ciair] - păşune) – iarbă rea.
Sunt multe denumiri ai copacilor care s-au format cu ajutorul adjectivelor cu nume de culoare ca prima componenţă a cuvîntului compus. Aşa, cuvîntul mesteacăn a primit nume akaaçak – alb + aaç [aaci] – copac, după culoarea albă a scoarţei. În contrast cu mesteacăn ulmul în limba găgăuză se numeşte karaaaç, după culoarea închisă a scoarţei.
Plopul kavak, de asemenea a căpătat diferite semne distinctive după culoarea frunzelor. De exemplu, plopul argintiu a primit nume akkavak. Plopul obişnuit a fost numit karakavak, ce coincide cu numele  din limba latină populus nigra < plop negru.
De la substantivul süüt [siuiut]- salcie, se formează trei substantive compuse: aksüüt, după culoarea frunzelor argintii, kızılsüüt – răchită roşie – după culoarea crengilor şi karasüüt – salcie obişnuită.
Denumirea insectelor în limba găgăuză se formează tot cu ajutorul adjectivului kara (negru) + substantiv, ce reflectă culoarea neagră a corpului: karafatma < kara + fatma – carabidă, care are un corp negru, karasinek < kara + sinek – muscă neagră.
Substantivele compuse ce denumesc peşti şi reptile sunt formate de la adjective cu nume de culoare: akbalık < ak + balık (balık - peşte) – peşte cu capul de culoare albă. Înătătoarele roşietice ale roşioarei au servit la formarea cuvîntului compus kızılkanat < kızıl + kanat (kanat – aripă, aripioară înătătoare).
Denumirile păsărilor care au pene negre sau întunecate se marchează cu cuvintele în care prima componenţa este adjectivul kara. De exemplu: karakuş < kara + kuş (kuş - pasăre); karatauk < kara + tauk (tauk - găină) – mierlă sură.
Numele presurei în limba găgăuză va fi sarıkuş < sarı (galben) + kuş (pasăre), ce reflectă penele pasărei de culoarea galbenă.
Tonul verde-albăstrui al panei pe capul răţoiului îl deosebeşte de femelă. Aceasta s-a oglindit şi în numele pasărei în limba găgăuză eşilbaş < eşil (verde) + baş (cap).
Numele obiectelor la fel s-au format datorită adjectivelor cu nume de culoare. De exemplu: petrolul, cărui îi este caracteristic culoarea neagră, în limba găgăuză poartă numele karayaa (sau petrol – sin.) < kara + yaa (ulei; unt).
Culoarea fierului care depinde de metodele prelucrării a ajutat la formarea cuvintelor compuse: akdemir < ak (alb) + demir (fier) – fier călit, care are o lucire deschisă, şi karademir < kara + demir – fier turnat, care creează o impresie a fierului „negru”
Există şi nume geografice care au o structură de substantiv compus: Ak deniz < ak + deniz (mare) – Marea Mediteraneană, Kara deniz – Marea Neagră.
Concluzie: 1) Adjectivele cu nume de culoare formează o grupă cea mai productivă a cuvintelor compuse; o cantitate cea mai mare fac substantivele compuse care sunt formate cu ajutorul adjectivului kara – aproximativ 53 %; cu adjectivul ak – 29 %; şi în cantitatea mai mică sunt substantivele compuse în care primul cuvînt este adjectivul kızıl, şi mai puţine sunt substantivele compuse cu adjectivul sarı şi eşil.
 2) Majoritatea substantivelor compuse  sunt de tipul metonimic:  denumirea unui întreg după o parte - omului după barbă – aksakal; copacului după culoarea tulpinei – akaaç sau crengilor – kızılsüüt; peştilor după culoarea înătătoarelor – kızılkanat şi a.m.d.

The formation of compound words in the Gagausian language and other Turk languages by means of the method of merging of two bases is very wide-spread. The present article considers the formation of compound nouns with the first component a colour adjective. The above-mentioned material we can conclude: 1) 53% make the adjectives with the meaning kara (black); 2) 29% - adjectives with the meaning kızıl (red). And the least percentage belongs to the adjectives with meaning eşil (green) and sarı (yellow).

Surse bibliografice:
1.      Дмитриев Н.К.  Строй тюрских языков. М., 1962.
2.      Mahmud al-Kaşgarlî. Divanü Lugat -it-Türk. Ankara, 1939 (traducere)

3.      Петросян Ю.А., Тенишев Э.Р. TURCOLOGICA. Ленинград, 1976.

При копировании статьи ссылка на оригинал обязательна!

Следующие Предыдущие Главная страница

Blogger Template by Blogcrowds